In the end, I just want to laugh once more......

-M-am resemnat?
-Da se vede.
-Doar tu se pare ca vezi asta.Eu nu.
-De ce te-ai schimbat?
-Despre ce vorbesti?Nu m-am schimbat.
-Erai draguta,amuzanta,vorbeai mult.Acum....esti infricosatoare.
-Asa am fost mereu doar ca m-am ascuns.
-Eu atunci...eram indragostit de tine.Acum imi e frica de tine.
-Ai face bine sa iti fie frica.Eu nu merit sa fiu iubita.Adica uita-te la mine.
-Ma uit si sti ce vad?
-Nu,ce?
-Vad o fetita speriata,care cauta sa fuga constant.Exact ca in seara aceea.
-Seara aia...M-a readus la viata.
-Eu cred ca te-a omorat.


Eu de mult am incetat sa traiesc.Acum doar respir.
Aerul ce intra e rece,ce iese e rece.
Sunt rece inauntru si inafara.
Sunt moarta dar inima bate doar ca sa ma tina in cosmarul asta nesfarsit,sa vad cum imaginea e blocata in punctul de unde totul se vede plin de sange.
Si asa aimtirile revin.

Eram mica si corpul ma durea.Pe atunci nu intelegeam de ce face el asta,adica el nu ar fi trebuit sa ma iubeasca?Dar de ce nu se opreste?As vrea sa se opreasca...Sa il opreasca cineva.
Si se opreste parca cineva ii soptea la ureche ca imi face rau,ca ma doare.
Ma i-a in brate si ma strage tare...Dar ma doare.O face intentionat,nu vrea sa scap de durere.
-Imi pare copil,dar sunt suparat.Lasa nu iti fie frica nu o sa te mai lovesc.
Si imi zambeste cald.Cat de mult vroiam sa il cred.
Ma uit usor spre usa,unde vad un corp de femeie.Parul negru era parca asezat pe podea,cu rochia albastra si un sort de bucatarie galben cu pete de mancare.
-De ce e mama pe jos?Ii e rau?Mami,mami,mami.
Dar nu se misca.Mereu ea e acolo.De parca locul e destinat ei.

Si amintirile sa opresc....O alta azi,o alta amintire.
O alta amintire dintr-un trecut care nu se termina.
De atatea ori am incercat sa il sfarsesc...dar al naibi parca e lipici ,nu vrea.

#4